Cand totul s-a sfarsit nu mai are rost sa te intrebi cine a gresit,cine a iubit si cine a ranit!Cand s-a terminat lasa sa treaca tot ce doare si apoi ridica capul,vei descoperi o noua lume,poate una mai frumoasa si intr-o zi si iubirea iti va zambi!©

Te-ai bazat pe faptul ca te iubeam si poate as fi renuntat la absolut totul pentru tine.Ai crezut ca voi fi mereu acelas copil naiv care se va multumi cu doar cateva cuvinte dulci. Ai crezut ca te voi astepta oricat de mult va fi nevoie.Te-ai inselat sa stii. Mi-am descoperit in timp adevarata valoare si cat de mult merit. Acum realizez ca trebuia sa iti dau drumul de prea mult timp. ©

Despre iubire se poate vorbi fara a reusi vreodata sa gasesti un sfarsit.Sunt atatea tipuri de iubire,iubire pentru parinti,iubire pentru animale,iubire pentru viata si bineinteles acea iubire pentru persoana care reuseste sa-ti aduca zambetul in cea mai furtunoasa zi a ta,dar mai exista si iubirea aceea la care unii doar spera si viseaza. Iubire impartasita si neimpartasita,amandoua te pot "omori" incetul.Amandoua au si partile bune si rele.Iubirea e singura care nimeni nu va stii vreodata sa-i dea o definitie exacta sau sa poate explica tot ce inseamana si ce se intampla in inima atunci cand isi face cuib.©

E frumos cand auzi poveste de iubire ! E frumos cand vezi 2 oameni care par cei mai fericiti oameni de pe pamant , dar de multe ori dupa masca perfectiunii se ascund jigniri , lovituri , urlete si multa durere . E asa de frumos cand auzi de o poveste de iubire , dar putin stiu ce se intampla atunci cand usile se inchid ! ©

Poate sunt dificila si cu un caracter pe care putini il suporta.Pretentioasa si un pic prea distanta! Multi ar spune ca sunt salbatica, ca nu stiu sa ma port si nici sa socializez. Dar am invatat de mult sa nu imi mai pese ce spune lumea. Poate nu par un om bun si nici prea fericit! Poate doar asta vezi tu!
Am invatat sa nu imi arat fericirile pentru a nu sadi dorinta in altii de a mi-o distruge sau fura.
Am invatat sa fiu "nesimtita" cu cei care imi ofera acelas comportament.
Am invatat sa pastrez tot ce e mai bun pentru mine, toate bucuriile le impart cu mine si motivul meu de a zambi.
Restul poate sa creada ce vor de mine. Nu ma mai ating cuvintele lor! ©

Stiu, am spus ca nu-mi pasa de cei care au venit si au plecat cum le-a fost pe plac.
Si poate am spus ca nu voi mai fi melancolica si nici ca nu-mi voi mai face mii de filme in minte,care oricum nu se vor derula niciodata.
Ma intrebi,suflete,de ce sunt melancolica?
Pentru ca uneori mi-e dor!
- De ce iti este dor sau poate de cine?
- Mi-e dor de tot, de tot ce a fost si nu am stiut sa pretuiesc,de tot ce puteam sa fac si nu am facut.
- Acum nu-si mai au rostul regretele!
- Stiu, dar regret si mi-e dor! De ce ma chinui cu amintiri care nu isi au rostul?
- Pentru ca nu vreau sa uiti,cine ai fost si nici lectiile pe care fiecare zi ni le-a oferit!©

Nu,sa stii ca nu m-am schimbat!
Am ramas aceeasi eu, am aceleasi dorinte si aceleasi vise! Ma port la fel cum am facut-o intotdeauna!
Nu ai incercat niciodata sa ma cunosti si nici nu m-ai lasat sa iti demonstrez ceea cine sunt! Si nu am incercat niciodata sa intru cu bocanci murdari in viata ta, ti-am respectat dorintele si modul tau de a fi!
Dar nu uita cum ma tratezi asa vei fi tratat, asta e sfatul meu pentru tine!©

Dezamagire;
Un sentiment ce lasa multe rani, rani adanci si care nu cred ca se pot sterge vreodata!
M-a dezamagit iubirea, m-au dezamagit oameni cu promisiuni si comportamentul lor!
M-au dezamagit "prieteni" atunci cand am reusit sa le cunoasc adevarata fata!
Toate dezamagirile avute m-au facut sa imi pierd increderea in multe lucruri si persoane din lumea asta! Si chiar de am fost dezamagita, tot mai port speranta in suflet ca nu totul in viata asta iti aduce doar DEZAMAGIRE! ©

Am iertat,persoane care nu meritau, fapte de neiertat.
Multe le-am uitat.A fost mai importanta iubirea care o purtam decat fapta facuta sau modul de a fi omului.
Noutate pentru toti : Proasta aia disparut! Nu mai iert,nu mai accept sa fiu calcata in picioare de parca as fi un gunoi! De azi cine ma "arde" il "ard" si eu ! ©

Si da mi-am pierdut increderea de atatea ori. Mi-am pierdut increderea in viata, in speranta, in tot ce macar o data mi-a fost spulberat!
Dar am invatat sa ma ridic si sa cred ca nu totul e la fel, ca nu toti sunt la fel si ca pe lumea asta mai exista si oameni care vor sa te vada fericit/a. Am invatat sa sper chiar de am fost dezamagit/a. Am invatat sa cred in mine!©

Zambesc, chiar daca atata timp am varsat mii de lacrimi.
Zambesc pentru ca vreau sa cred in fericire.
Zambesc pentru ca pot iubi.
Zambesc pentru fiecare zi in care ma trezesc si ma pot bucura de viata.
Zambesc pentru ca prin bezna din viata vad mereu o raza de lumina care imi incalzeste sufletul.
Zambesc pentru ca pot si pentru ca vreau! ©

O camera, 4 peretii, mii de amintiri !
Asta reprezinta pentru mine acea camera in care am crescut, am trait si am iubit!
Mereu m-am intrebat cum pot suporta acei 4 pereti atatea lacrimi, atata iubire, atata durere! Cum poate conserva totul fara a uita macar o secunda din tot ce a fost. M-am intors de atatea ori in camera copilariei, in camera in care am iubit, care m-a vazut de atatea ori plangand, care a vazut si a simtit dorul si durerea ce o aveam in suflet. Cum poate sa mi-o transmita de fiecare data cand intru pe usa sa si privesc in jur. Fiecare colt a pastrat ceva din tot ce a fost! Imi aminteste in ce loc am sperat, unde am jurat iubire si mi s-a spus ca va fi pentru totdeauna.
Mereu voi avea o mica retinere inainte de a intra pe usa pentru ca nu stiu ce imi va mai aminti acea mica camera, acei 4 pereti care au vazut mai mult decat a vazut oricine care ma cunoaste. Mereu ma voi simti din nou copil in acea camera!©

Pleaca de langa oamenii care iti provoaca durere, fugi din locurile care iti ingradesc sufletul cu rautate
Pleaca de acolo unde zambetul nu poate aparea.Cauta locul unde o poti lua de la capat, unde te poti simti liber si poti sadi fericirea in sufletul tau.
Puterea sta doar in tine ©

Cine am fost si ce a mai ramas; ce a mai ramas in urma dezamagirilor si tristetilor?
Mi-am impartit sufletul si iubirea in mii de locuri; am dat celor care i-am iubit cate un pic din mine si nu am primit nimic in schimb. Au ramas doar niste amintiri amestecate, multe din ele uitate!
M-am stins asemenea unui foc care arde din ce in ce mai putin; acum incerc sa renasc din propria cenusa! Incerc sa-mi amintesc cum e sa traiesti, cum e sa daruiesti dar fara sa te pierzi. Sunt asemenea unui mic copil care cu frica incearca sa paseasca in viata;©

Vara plina de amintiri si sentimente!
Si eu am avut veri secetoase si pline de caldura; acele veri in care iubirea ma innebunea; Acele veri care oricat de tare ploua afara in sufletul meu Soarele ardea in toata splendoarea lui; Verile acelea care mi le amintesc doar cu zambete si nebunii.
Dar am trait si acele veri reci si ploioase; ploioase in sufletul meu. Care imi umpleau sufletul de lacrimi reci si grele.
Vara, un anotimp atat de asteptat si atat de imprevizibil; poate pentru toti Soarele arde dar tu porti un nor deasupra ta. Vara, plina de amintiri si bucurii ! ©

Unde esti?; Te-am cautat atat de mult; am umblat peste tot in lume, dar nu te-am gasit. Si intr-o zi am realizat ca nici nu te mai stiu; s-a pierdut chipul tau prin miile de oameni intalniti; a ramas doar nuanta ochilor tai,a ramas doar privirea ta in inima mea. In rest nu stiu cine esti si de ce inca esti in sufletul meu; de ce te caut?; de ce ma doare ceva si nu imi pot da seama ce anume.©

Iubirea matura

Multi nici nu vor sa auda ca exista un altfel de Ea, un altfel de El, o altfel de Poveste, o altfel de iubire… o Iubire Matura, batatorita de ploi, uscata de soare, improspatata de roua, trecuta prin foc si sabie. Dar rabdatoare, respectuoasa, frumoasa… incredibil de frumoasa... Multi nici nu vor sa o numeasca iubire. Numesc iubire doar focul acela pasional care iti curge rapid prin vene, se lasa cu tunete si fugere naprasnice, te lasa cu lacrimi si suferinti adanci, cu cicatrici de neiertare si neputinte de uitare, te consuma din cap pana in picioare…

Multi numesc demodata aceasta iubire cu parfum de vechi si de nou, aceasta iubire tacuta si inteleapta… Multi nici nu vor sa inteleaga ca nu este neaparat necesar sa strigi acest sentiment cald si placut in toate colturile lumii, ca nu trebuie sa il expui galagios, ca nu trebuie sa faci parada de el, ca nu trebuie sa te bati cu pumnul de piept ca tu nu il lasi sa moara. Pentru ca il ai in ziua de astazi langa tine. Si il vrei si in ziua care va urma celei de astazi, celei de maine. Si il ai in continuare... Si de fapt sa faci ceva ca sa nu il lasi sa moara…

Multi cred ca fac referire la povesti de adormit copiii daca spun ca zilele, saptamanile, lunile, grijile, problemele, anul, anii, anii pot trece peste ea, iubirea matura, si ea, iubirea matura, sa nu se maturizeze de tot. Multi nici nu s-au gandit vreodata ca iubirea matura are gustul dulce amarui al vinului rosu. Acel vin rosu de esenta tare, mai bun pe masura ce trec anii, mai parfumat pe masura ce zace intre scandurile butoiului… Acel vin in care poti sa torni apa pentru ca tot nu o sa-i dezlegi savoarea, tot nu o sa-i alterezi gustul… acel pahar de vin caruia ii iubesti forma… acel pahar de vin caruia ii vezi zgarieturile, dar le accepti firesc gandind sagalnic ca vinul nu s-ar vedea atat de frumos in pahar daca zgarieturile nu ar fi acolo…. Acea iubire care accepta, cere, da, primeste… dar nu cere sa il transformi sau s ail schimbi pe celalalt ca sa il poti iubi. Acel vin care nu se oteteste peste noapte… aceasta iubire care nu se stinge brusc.

Iubirea matura nu iti da ameteli si batai de inima in stomac, dar iti da batai de inima regulate si pertinente, iti da echilibru. Nu te imbatraneste… nu, nu… iubirea matura este cea care te face sa te simti ca un copil, iubirea matura este cea in care pe chipul ridat al partenerului vezi ochii aprigi de adolescent. Iubirea matura este acea iubire care apare atunci cand s-au potolit toti hormonii, cand s-au stins toate nalucirile tineretii, cand lasi nelinistile deoparte pentru ca ai capatat intelepciunea de a sti ce vrei. Iubirea matura este implinire. Tinerete spre copilarie. Este calitate. Inseamna reinnoire. Dovezi. Gesturi marunte. Poate mai putin curaj. Dar mai multa tarie de caracter. Inseamna sa ajungi la destinatia calatoriilor tale. Sa gasesti sensul tuturor iubirilor care au trecut prin viata ta. Sa traiesti fericit. Sa-l lasi si pe celalalt sa traiasca fericit langa tine.

Am iubit....

Am iubit, asa cum un copil stie sa o faca.
Am iubit nebuneste si stupid, am iubit cu fiecare particica din trupul si sufletul meu!
Am dat ce puteam da pentru iubire.
Am visat, sperat si crezut orbeste.
La sfarsit imi facem bagajul in care imi puneam toata iubirea si toate visele.
Am chiar incercat sa ma intorc, sa incerc inca o data, am avut credinta ca va mai putea fi ceva.
Dar de fiecare data m-am inselat.
Mi-am urlat durerile si mi-am plans iubirea.
Mi-am mangaiat sufletul pentru a-l vindeca.
Am privit trecutul si am regretat.
Am incercat sa uit si sa urasc.
Nu am reusit nici unul din lucruri pentru ca odata ce mi-am daruit sufletul iubirii nu puteam sa-l urasc, m-as fi urat singura.
Asa ca am invatat sa traiesc cu amintirea, cu iubirea ce o port si sa imi traiesc viata cat de bine pot.
Iubesc, voi iubi si nu voi putea uita niciodata pe cel care mi-a oferit absolut totul intr-un timp atat de scurt.

Pozele...

Am privit pozele cu noi de atatea ori si mereu am incercat sa-mi amintesc si ceea ce era dincolo de zambetele noastre.
Mi-am amintit de emotiile si iubirea din noi, mi-am amintit chiar si fiecare lacrima de inaintea zambetului sau cele care au urmat.
Cum as putea uita?
Chiar de mi-ai dat lacrimi si durere, minciuni si dezamagiri.
Cum as putea uita iubirea si cum eram totul pentru tine?
 Nu eu nu am sa fac ca tine, nu ma voi preface ca nimic nu a fost.
Voi pastra amintirea ta asa cum merita.
Amintirea unui om care mi-a dat iubire, care a crezut in mine si m-a protejat atunci cand imi era frica.
Nu, nu voi spune nimanui raul care mi l-ai facut, nu voi spune ca mi-ai tradat increderea.
Voi spune ca mi-ai oferit iubire, ca m-ai invatat sa zbor si sa sper.
Voi spune ca m-ai invatat sa visez si sa cred.
Sa cred in iubire.

Despre tine iubire, numai de bine, atat cat voi crede ca vei merita.

Buna dimineata !

Am oferit incredere atator oameni, am crezut in ei, in faptele si vorbele lor.
Am crezut atat de mult incat atunci cand m-au dezamagit am simtit ca m-au darmat.
Am iubit , putine persoane, dar le-am iubit nebuneste.
Pentru ei as fi dat totul, as fi renuntat la tot.
Am luptat pentru fericire, mai mult pentru fericirea celor dragi mie decat pentru a mea, pentru ca daca ii stiam fericiti pe ei eram si eu.
Cu plecarea fiecaruia, a plecat si o mica parte din mine, acea parte care va ramane mereu cu ei.
E partea care le-a oferit iubire.
Nu regret ,doar dezamagirile fac uneori rau!

Regrete...

Si da, in decursul vietii am avut regrete, poate regret si acum.
Am regretat fapte si intamplari, cuvinte si sentimente, am regretat tot ce am oferit si s-a sfarsit.
Poate am regretat plecarea unora sau prezenta altora in viata mea.
Toti regretam mai devreme sau mai tarziu ceva, dar trebuie sa invatam sa acceptam intamplarile care ne ajuta sa invatam lectii sau sa "cunoastem" tipuri de oameni.

Sa nu crezi ....

Sa nu crezi ca daca macar o data ti-am povestit despre viata mea ca ma cunosti.
Ti-am povestit intamplari, bucurii.
Ti-am spus de iubiri si dezamagiri, dar nu ti-am spus ce a fost in sufletul meu, nu ai simtit durerea, nici iubirea.
Am ras povestind intamplari, dar poate eu plangeam cand le traiam.
Am spus cu usurinta momentele triste, crede-ma ca eu muream atunci cand se intamplau.
Nu poti spune ca ma cunosti, nimeni nu o face.
Cunosti doar ce ti-am permis sa cunosti, stii o parte prea mica din viata mea.

Vine o zi....

Vine ziua cand accepti intamplarile asa cum au fost, nu iti mai doresti sa le schimbi.
Nu le mai regreti si nici nu iti mai aduc lacrimi in ochi.
Vine ziua in care absenta unora devine o normalitate, uneori o necesitate.
Vine o zi cand multumesti lui Dumnezeu ca unii au ales sa te paraseasca pentru ca asa ti-au daruit cel mai frumos cadou : Fericirea si Libertatea.
Vine o zi cand fericirea o gasesti in cele mai mici si banale lucruri si intamplari.
Vine o zi pentru toti!

Cum ?

Cum as putea sa-ti explic toata durerea din suflet?
Cum as putea sa te fac sa intelegi ca cu cat trec anii si "deschid" ochii mai tare, cu atat durerea creste?
Cum pot spune cat de mult rau am descoperit in jurul meu sau cat de mult as vrea sa inchid ochii si sa pot crede din nou in persoane si faptele lor?
Spune tu cum as putea sa mai sper ca poate totul se va schimba si lumea va fi un pic mai buna?
Eu nu stiu sa-ti explic nimic din ce vad si intalnesc !

Suntem....

Suntem Femei, suntem Mame, suntem Puternice, nu acceptam ajutorul nimanui fiindca ne place sa stim ca putem face totul singure, ca suntem independente si mai tari ca o stanca.
Dar sa fim sincere, vin momente in viata cand avem nevoie disperata de cineva, de o mana intinsa la greu, de un cuvant care sa ne ridice greutatile de pe umeri ...
Uneori si un simplu "Totul va fi bine" ne ajuta sa trecem peste tot!

Yiruma song's

 Scuza-ma ca ti-am zis iubire , scuza-ma ca ti-am adus lacrimi pe chipul tau , scuza-ma ca am facut parte din viata ta candva .Scuza-ma ca nu am reusit sa te uit atunci cand trebuia , scuza-ma fiindca ma scuz ...

 Si daca pleci ia amintirile cu tine , ia si parfumul tau de pe perna mea .. Ia tot ... Nu lasa nimic ce sa ma poarte cu gandul la tine , la noi .. La tot ce a trecut si nu va mai fi ... Ia totul asa cum mi-ai luat si inima si fericirea

Exista oameni care apar in viata ta pentru a te invata ce e fericirea , chiar si pentru o perioada scurta de timp

Iti apar in cale te invata ca fericirea nu depinde de un singur om si apoi pleaca in cautarea altui suflet indurerat!

Adio...

Al nostru nu a fost un "Adio!"...
Cand spui "Adio!" nu iti bate atat de tare inima, ca si cand ar vrea sa-ti iasa din piept si sa plece cu persoana de care te desparti...

12 motive

Si te-as ruga, inceteaza sa ma critici, am dreptul sa spun si sa fac ceea ce vreau.
Incearca sa iti judeci actiunile tale,nu pe ale mele.
Am dreptul sa ma port cu fiecare asa cum merita.
Nu ma cunosti , chiar de ai impresia ca o faci.
Nu ai picat alaturi de mine, nu ai stat langa mine cand m-am ridicat.
Am trecut prin situatii care te-ar face sa plangi ca un copil mic si neajutorat, asa ca fugi la mama nu ma vorbi pe mine.

In ziua cand vei trece prin fiecare prin aceleasi momente prin care a trecut si vei avea sa te ridici fara nici un ajutor, atunci vei intelege ca uneori cel mai bine e sa taci pentru ca nu cunosti persoana pe care o barfesti. Cunosti doar ce te-a lasat ea sa vezi!

 Stiu, nu ofer incredere oricui, nu cred in vorbe si zambete goale.
Nu sunt genul care sa-ti placa cand il cunosti.
Imi place sa ascult, sa stiu cu cine am de a face.
Citesc cartea in timp ce tu imi prezinti frumoasa copera.
Nu vreau prieteni doar pentru a ma lauda.
Vreau un singur prieten care atunci cand pic sa fie langa mine si sa ma sustina.
Nu, increderea mea nu o castigi asa usor.
Am incetat de mult sa imi spun durerea oricui.

Te invit, pentru o zi sa fii "Eu".
Sa imi vezi gandurile, sa-mi simti durerile si sa vezi cine sunt.
Crezi ca poti face fata?
Crezi ca poti lupta asa cum o fac eu?
Te poti ridica zambind?
Te invit sa pierzi tot ce eu am pierdut, sa ridici chipul si sa-ti inghiti lacrimile si sa spui "Asa a fost sa fie"!
 Te invit sa te gandesti la asta atunci cand spui ceva despre o persoana!
Gandeste-te ce ai face tu daca ai fi ea!

 Apari,apoi dispari….la fel de repede cum ai aparut…Ma faci sa zambesc…doar pentru o secunda…..Si apoi sa plang pentru o vesnicie… pentru ca asa mi se pare ca mai este pana te vei intoarce….o vesnicie ciudat de dureroasa…ciudat de plina de venin.

 Intr-o zi l-am intrebat pe un intelept: "E posibil sa uiti o persoana?"

 El mi-a raspuns: "Poti uita o persoana cu care ai ras, dar nu poti uita o persoana pentru care ai plans".

Cati dintre noi nu am renuntat la o iubire si apoi sa regretam?
Cati nu am pierdut legatura cu oameni care am crezut ca vor fi langa noi mereu?
Cati dintre noi nu am avut impresia macar o data ca viata e nedreapta cu noi?
Cati nu am sperat la ceva mai bun ?
Nimeni nu e vinovat pentru ceea ce ni se intampla,noi suntem cei care dirijam piesa vietii noastre,pacat ca avem momente cand suntem niste regizori atat de prosti si eliminam fragmente si personaje care ar fi trebuit sa ramana pentru mai mult timp.
Nu putem da vina pe nimeni pentru alegerile noastre,tot ce putem face e sa acceptam sau sa luptam in speranta ca unele lucruri vor fi asa cum am fi vrut noi!

Mereu m-am intrebat de ce cand cineva pleaca din viata ta nu te invata cum sa traiesti fara el, sa il uiti.
De ce inainte de a pleca nu dam indicatii ce poate face cineva ca sa nu-si mai aminteasca de noi?
Peste tot gasesti articole care te "invata" cum sa uiti de persoanele care au ales sa plece din viata ta, dar uneori chiar nu poti arunca tot ce iti aminteste de el/ea.
Nu poti schimba casa sau camera de fiecare data cand cineva "fuge", nu iti poti schimba garderoba mereu, nu poti sa schimbi pielea pe care a atins-o de atatea ori.
Nu iti poti schimba buzele sau inima!
Si totusi toti iti dau aceleasi sfaturi, schimba tot ce iti aminteste de iubire, dar cati reusesc sa puna in aplicare?
Ce faci, refuzi sa iesi din casa ca sa nu mergi in aceleasi locuri in care ai fost,dar nici asa nu e bine pentru ca stai in casa, in acelas pat sau camera in care ai stat cu el/ea.
De ce nu poate exista un manual de instructiune care sa te invete cum sa uiti si sa nu-ti mai amintesti?

Oare de cate ori am cautat, fara sa ne dam seama, ceva din vechea iubire in cea noua?
De cate ori nu am vrut sa pastram ceva din trecut si sa continuam de unde am ramas?
De cate ori nu ne-am facut rau singuri rascolind sufletul pe dos doar pentru a ne aminti?
Oare pana la urma nu suntem toti la fel atunci cand iubim?
Nu toti pastram o persoana speciala in suflet pe care nu o vom uita niciodata si o vom iubi indiferent de cat timp a trecut de cand drumurile noastre s-au despartit?
Nu toti avem aceleasi sperante, aceleasi vise si dorinte?
Nu toti ne regasim in cuvintele si povestilor altor?
Nu toti traim aceeasi poveste, doar personajele difera? 
Nu toti urmam acelas drum in viata?