Iubirea matura

Multi nici nu vor sa auda ca exista un altfel de Ea, un altfel de El, o altfel de Poveste, o altfel de iubire… o Iubire Matura, batatorita de ploi, uscata de soare, improspatata de roua, trecuta prin foc si sabie. Dar rabdatoare, respectuoasa, frumoasa… incredibil de frumoasa... Multi nici nu vor sa o numeasca iubire. Numesc iubire doar focul acela pasional care iti curge rapid prin vene, se lasa cu tunete si fugere naprasnice, te lasa cu lacrimi si suferinti adanci, cu cicatrici de neiertare si neputinte de uitare, te consuma din cap pana in picioare…

Multi numesc demodata aceasta iubire cu parfum de vechi si de nou, aceasta iubire tacuta si inteleapta… Multi nici nu vor sa inteleaga ca nu este neaparat necesar sa strigi acest sentiment cald si placut in toate colturile lumii, ca nu trebuie sa il expui galagios, ca nu trebuie sa faci parada de el, ca nu trebuie sa te bati cu pumnul de piept ca tu nu il lasi sa moara. Pentru ca il ai in ziua de astazi langa tine. Si il vrei si in ziua care va urma celei de astazi, celei de maine. Si il ai in continuare... Si de fapt sa faci ceva ca sa nu il lasi sa moara…

Multi cred ca fac referire la povesti de adormit copiii daca spun ca zilele, saptamanile, lunile, grijile, problemele, anul, anii, anii pot trece peste ea, iubirea matura, si ea, iubirea matura, sa nu se maturizeze de tot. Multi nici nu s-au gandit vreodata ca iubirea matura are gustul dulce amarui al vinului rosu. Acel vin rosu de esenta tare, mai bun pe masura ce trec anii, mai parfumat pe masura ce zace intre scandurile butoiului… Acel vin in care poti sa torni apa pentru ca tot nu o sa-i dezlegi savoarea, tot nu o sa-i alterezi gustul… acel pahar de vin caruia ii iubesti forma… acel pahar de vin caruia ii vezi zgarieturile, dar le accepti firesc gandind sagalnic ca vinul nu s-ar vedea atat de frumos in pahar daca zgarieturile nu ar fi acolo…. Acea iubire care accepta, cere, da, primeste… dar nu cere sa il transformi sau s ail schimbi pe celalalt ca sa il poti iubi. Acel vin care nu se oteteste peste noapte… aceasta iubire care nu se stinge brusc.

Iubirea matura nu iti da ameteli si batai de inima in stomac, dar iti da batai de inima regulate si pertinente, iti da echilibru. Nu te imbatraneste… nu, nu… iubirea matura este cea care te face sa te simti ca un copil, iubirea matura este cea in care pe chipul ridat al partenerului vezi ochii aprigi de adolescent. Iubirea matura este acea iubire care apare atunci cand s-au potolit toti hormonii, cand s-au stins toate nalucirile tineretii, cand lasi nelinistile deoparte pentru ca ai capatat intelepciunea de a sti ce vrei. Iubirea matura este implinire. Tinerete spre copilarie. Este calitate. Inseamna reinnoire. Dovezi. Gesturi marunte. Poate mai putin curaj. Dar mai multa tarie de caracter. Inseamna sa ajungi la destinatia calatoriilor tale. Sa gasesti sensul tuturor iubirilor care au trecut prin viata ta. Sa traiesti fericit. Sa-l lasi si pe celalalt sa traiasca fericit langa tine.